După ocuparea
țării de către armata sovietică, Părintele Arsenie a fost arestat pentru prima
oară la Râmnicu Vâlcea pe 17 iulie 1945, dus la București și eliberat pe 30
iulie 1945 – pentru că nu i-a fost găsită nicio vină. Apoi a fost
arestat în 14 mai 1948, pentru vina de a-i fi ajutat creștinește cu hrană pe
luptătorii anticomuniști din Munții Făgărașului. Atât pentru aceste bănuieli,
cât și din cauza notorietății sale printre credincioșii creștini, este
schingiuit o lună și jumătate, silit să dea repetate declarații, fiind apoi
eliberat.
Arsenie Boca, părinte ieromonah, teolog
și artist plastic ortodox român s-a născut la 29 septembrie 1910 la Vața de
Sus, în Hunedoara. A urmat Liceul național ortodox „Avram Iancu” din Brad, pe
care l-a terminat ca șef de promoție, în 1929. În același an, Zian Boca, după
numele de mirean, se înscrie la Academia Teologică din Sibiu, pe care o absolvă
în 1933. Primește, la recomandarea profesorului Nicolae Popovici, o bursă din
partea Mitropolitului Ardealului Nicolae Bălan, pentru a urma cursurile
Institutului de Arte Frumoase din București. În paralel, audiază cursuri la
Facultatea de Medicină ținute de profesorul Francisc Rainer și prelegerile de
Mistică creștină ale profesorului Nichifor Crainic, de la Facultatea de
Teologie din București. Fascinat de lucrarea „Scara dumnezeiescului urcuș”,
scrisă de Sfântul Ioan Scărarul, o traduce în limba română în doar cinci luni.
Remarcându-i talentul artistic, profesorul Costin Petrescu i-a încredințat
pictarea scenei care îl reprezintă pe Mihai Viteazul, de la Ateneul Român.
Trimis de chiriarhul său, Nicolae Bălan, călătorește la Muntele Athos pentru a
aduce manuscrisele românești și grecești ale Filocaliei. Aici are parte de o
experiență duhovnicească formatoare pentru viața de călugăr, pentru care optase
încă din anii studenției de la Sibiu.
În 1935, ca absolvent al Academiei
Teologice, a fost hirotesit citeț și ipodiacon. Pe 11 septembrie 1936 este
hirotonit diacon celibatar de către mitropolitul Nicolae Bălan. În anul
1939 petrece trei luni la Schitul Românesc Prodromu de la Muntele Athos, apoi
este închinoviat la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, din județul Brașov. În Vinerea
Izvorului Tămăduirii din anul 1940 este tuns în monahism. În 1942 este ridicat
la treapta preoțească și numit stareț al Mânăstirii Brâncoveanu pe care o
renovează, schimbând înfățișarea locurilor.
Din 1940, declanșează la Mănăstirea de
Sâmbăta de Sus ceea ce s-a numit „mișcarea de reînviere duhovnicească de la
Sâmbăta”. Devine renumit ca mare duhovnic, iar părintele Cleopa încearcă să ia
legătura cu el prin scrisori interceptate și confiscate de Securitate. În iarna
anului 1944, profesorul Nichifor Crainic verifică la Sâmbăta de Sus traducerea
starețului Arsenie Boca și a lui Serafim Popescu din Filocalie. La publicarea
în comunism a primelor patru volume din Filocalie, numele lui Arsenie Boca nu
mai este menționat. Fiind prigonit de Securitate, nu este amintit nici în
Istoria Bisericii Ortodoxe Române de pr. dr. Mircea Păcurariu.
După ocuparea țării de către armata
sovietică, Părintele Arsenie a fost arestat pentru prima oară la Râmnicu Vâlcei
pe 17 iulie 1945, dus la București și eliberat pe 30 iulie 1945 - pentru că nu
i-a fost găsită nicio vină. Apoi a fost arestat în 14 mai 1948, pentru vina a-i
fi ajutat creștinește cu hrană pe luptătorii anticomuniști din Munții
Făgărașului. Atât pentru aceste bănuieli, cât și din cauza notorietății sale
printre credincioșii creștini, este schingiuit o lună și jumătate, silit să dea
repetate declarații, fiind apoi eliberat.
Mitropolitul Nicolae Bălan îl strămută
de la Sâmbăta la Mănăstirea Prislop, în noiembrie 1948. Acolo devine stareț,
iar după ce sălașul s-a transformat în mănăstire de maici, a rămas ca duhovnic,
cu întreruperi în perioadele de arestare și anchetare. În 1959, comuniștii au
risipit obștea și părintelui Arsenie Boca, deja martirizat prin închisori și la
Canal și i-au interzis activitatea preoțească până la moartea ce a survenit
după torturarea sa de Securitate. Fiind înainte văzător cu duhul, el lasă
mărturie a supliciului din care i s-a tras moartea, pictând la Biserica din
Drăgănescu scena supliciilor Sfântului Ștefan cel Nou, pomenit pe 28 noiembrie
– data morții Părintelui Arsenie.
Astăzi, mormântul părintelui Arsenie de
la Mănăstirea Prislop constituie unul dintre cele mai importante locuri de
pelerinaj din țară.
Articol scris de dodorel62
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu