luni, 4 februarie 2019

Mănăstirea Sf. Mucenic Mina - Plopana


MĂNĂSTIRE  DE  CĂLUGĂRI

ADRESA: Com. Plopana, jud. Bacău
TELEFON: 0745897575
ANUL  ÎNFIINŢĂRII:  Mănăstirea Plopana a fost ridicată în perioada 2000 - 2009. Pe 16 mai 2004 a fost pusă piatra de temelie a bisericii. În  mai 2012, cand am vizitat-o, încă se lucra la pictura interioară.
HRAMUL  MANASTIRII :
 Sfântul Mare Mucenic Mina (11 noiembrie),
               Sfântul Ierah Nectarie de Eghina (9 noiembrie),
               Acoperământul Maicii Domnului (1 octombrie).



TRASEUL  RUTIER  SPRE  MANASTIRE :
Mănăstirea Sf. Mucenic Mina se află la o distanță de: 1,5 km de localitatea Plopana32 km de Bacău și 52 km de Vaslui.
              Acces rutier:  - pe DN2F  Bacău - Plopana - Mănăstirea Sf. Mucenic Mina;
                                     - pe DN2F Vaslui - Plopana - Mănăstirea Sf. Mucenic Mina.
                       La mănăstire se poate ajunge destul de uşor şi datorită autobuzelor de transport public care circulă de mai multe ori pe zi spre Vaslui sau comunele din jur şi invers, spre Bacău.

SPATIU  DE  CAZARE
 În comuna Plopana sunt câteva pensiuni şi vile care oferă cazare.




REPREZENTATIV  PENTRU  MANASTIRE :

Mănăstirea a fost înființată pe locul fostului sediu al Fermei Pomicole 2 din Plopana, aflat în stare avansată de degradare și care a fost cumpărat de la stat de către călugării delegați atunci de Episcopia Romanului. 


OBIECTIVE  TURISTICE :
 Mănăstirea Sf. Mucenic Mina se află la o distanță de: 96 km de Salina TÂRGU OCNA, 100 km de Slănic Moldova - IZVOARE.

 


DESCRIERE:

După 1km de com. Plopana un indicator ne arată dreapta către mănăstire.


   - Cu multă trudă și cu multe greutăți din cauza neajunsurilor, s-a ridicat Biserica Catedrală a mănăstirii, din cărămidă, cu stâlpi de beton armat și centuri de rezistență, fiind acoperită cu tablă zincată.
   - Biserica are formă de cruce treflată, cu pridvor deschis și este construită în stilul bisericilor ștefaniene. 
   - De curând, a fost finalizată pictura altarului şi, se speră, până în vara anului 2013, mănăstirea să fie pictată integral. Catapeteasma bisericii este sculptată în gorun fiert de meșteri populari din zona Neamț iar icoanele de pe catapeteasmă sunt pictate în ulei cu fondul în foiță de aur. 
   


- În partea dreaptă a bisericii, este amenajat paraclisul cu hramul Sfântul Mare Mucenic Mina și o casă de oaspeți.
   - În partea stângă, este construit complexul chiliilor din care fac parte chiliile călugărilor, bucătăria, trapeza, camere pentru arhondaric și camere pentru tabără de vară destinată copiilor din familii nevoiașe. 
   - În latura de N-E, mănăstirea are amenajate anexele gospodărești cu o mini-fermă zootehnică, un  atelier de tâmplărie și un mic atelier de pictură.
   - Pe viitor, proiectul prevede construirea unei clădiri şi amenajarea unui spaţiu pentru tabăra de copii din familii sărace şi zone defavorizate cât şi alte activități social filantropice.
   



- De pe colina pe care este ridicată Mănăstirea Sf. Mucenic Mina - Plopana, privind în vale, ni se înfăţişează o panoramă pitorească cu casele satului Plopana, peste care urmează dealurile îmbrăcate cu păşuni şi fâneţe În spre est, în vale, este livada de pomi care se continuă spre deal cu alte livezi care fac ca, primăvara, peisajul să fie unul mirific.



Intr-un colt de rai, din comuna bacauana Plopana, a luat nastere un nou spatiu spiritual, odata cu ridicarea Manastirii Sfantul Mina. Constructia Manastirii aSf. Mina” a inceput in 2000. Locasul monahal este acum ridicat in totalitate. De curand a fost finalizata pictura altarului si pana in vara anului viitor, manastirea va fi pictata integral.
Alaturi de parintele Ghenadie Harabagiu, in manastire mai vietuiesc inca doi dascali si patru monahi. aPortile manastirii sunt deschise tuturor iubitorilor de Dumnezeu, care vor sa ni se alature in obste”, ne-a mai spus staretul.
 
Harta Manastirea Sf Mucenic Mina

Icoana dubla de la Caldarusani


Icoana Maicii Domnului, adusa in 1940 de la Manastirea Noul Neamt (azi, in Transnistria), e unica prin perfectiunea executiei, ca si prin infatisarea, pe verso, a Sfantului Gheorghe tronand. De aici si denumirea de „icoana-dubla”, caci, desi e cunoscuta drept „Icoana Maicii Domnului”, un al doilea sfant (un sfant militar, puternic, luptator, razbatator) este prins in interiorul acelorasi rame, pe verso. Prin minunile pe care le savarseste astazi – dupa ce a fost redescoperita si asezata la loc de cinste – ca si prin cele care se istoriseste ca le-ar fi savarsit in existenta ei seculara, Icoana – dubla de laCaldarusani si-a capatat bunu-i renume si a intrat in circuitul pelerinajelor, scrie jurnalul.ro.  




Icoana-dublade la Caldarusani a fost adusa aici in 1940, de la Manastirea Noul Neamt. Cu 6 ani in urma, pe cand vizitam acel frumos asezamant ctitorit de un grup de calugari plecat din vechiul Neamt, cel al Moldovei seculare, s-a facut vorbire despre icoana lor plecata in bejenie, la ceasul cel trist al instrainarii tarii catre sovietici. In 1940, in timpul refugiului pe care au fost siliti sa-l faca multi cuviosi si multe cuvioase ale Basarabiei, dupa incheierea pactului Ribentropp-Molotov, cu mare grija au luat calugarii icoana cea facatoare de minuni si numai ei stiu cum au reusit sa o treaca printre inamici, salvand-o peste Prut. Dintre calugarii aceia, o parte s-au asezat la Cernica, o alta parte la Caldarusani (asa cum, dintre calugarite, pe multe aveam sa le regasim, apoi, la manastirile Pasarea si Pissiota). 
Semn puternic al credintei crestine, icoana facatoare de minuni de la Noul Neamt a fost cautata cu multa patima de sovietici. O patima rea... Au cautat-o mai intai in locul de unde plecase, apoi in drum , crezandu-se ca a fost ingropata.
Au cautat-o in manastirile pe unde s-au aciuiat calugarii si calugaritele plecate din Basarabia cea ranita. Ba chiar si in bisericile de mir, unde alti preoti basarabeni isi aflasera loc de odihna si de implinire a voii Domnului. Goana sovieticilor dupa icoana-dubla (cautata atat pentru ceea ce simboliza, pentru a fi distrus un mit, cat si pentru podoabele ei valoroase) a continuat, pe teritoriul Romaniei, dupa ce tara a cazut in zona de influenta a URSS. N-aveau sa o gaseasca insa, niciodata. Si asta pentru ca icoana fusese ascunsa bine, intr-un perete al schitului Sitaru (schit apartinator de Manastirea Caldarusani).



Printre aceia care se refugiasera, in 1940, la Manastirea Caldarusani s-a aflat si parintele Sofian Boghiu (n. 1912, la Cuconesti, in Basarabia, si intrat in manastire la Dobrusa, in 1937), cel ce avea sa fie numit de Parintele Cleopa drept: „Apostolul Bucurestilor”. Ca si alti calugari refugiati, Parintele Sofian Boghiu a cunoscut, in Romania postbelica, temnita grea, la Jilava si la Aiud, munca silnica in Balta Brailei. Dar undeva, intr-un colt de gand, se afla, nesmintita, icoana cea facatoare de minuni venita si ea, asemeni lui, in bejenie, dincoace de apa Prutului...



Sa revenim insa la Icoana-dubla de la Caldarusani. Chiar daca nu suflasera o vorba despre locul unde ea era ferita de „ravna” KGB-ului si a Securitatii, calugarii care stiau ascunzatoarea se rugau adeseori cu fata la perete, nu la icoanele din schitul Sitaru, starnind mult timp mirarea oamenilor de rand. Dar a venit o vreme, dupa aproape o jumatate de secol, cand icoana a putut fu scoasa la lumina, iar tot credinciosul, aflandu-i chipul, s-a putut ruga dinaintea ei.




Dupa 1989, Icoana facatoare de minuni de la Caldarusani a fost revendicata de staretul Manastirii Noul Neamt, Doremidont, insa patriarhul Teoctist a spus asa: "Cand se va uni Basarabia cu Tara Mama, atunci icoana se va duce inapoi de unde a venit!". 
E clar ca orice icoana isi alege locul si ca dovada, e faptul ca ea se simte foarte bine la Caldarusani. De teama ca Maica Domnului facatoare de minuni sa nu fie furata, multa vreme calugarii de la Caldarusani au tainuit existenta ei, chiar si dupa ce vremurile cele noi au permis scoaterea ei la lumina si expunerea in biserica, la rand cu celelalte icoane.
Harta Manastirea Caldarusani

duminică, 3 februarie 2019

Mănăstirea Prislop


MĂNĂSTIRE  DE  MAICI

ADRESA:  Silvașu de Sus, jud. Hunedoara, România
TELEFON:  0254 771004;  0372 779206;  0254.777.502
DATEAZĂ  DIN:  secolul al XIV-lea.
CTITORUL  MANASTIRII : Sf. Nicodim de la Tismana, Domniţa Zamfira (fiica domnitorului valah Moise Vodă Basarab), Sfântul Părinte Arsenie  Boca.

HRAMUL  MANASTIRII :
Sfântul Ioan Evanghelistul (8 mai), Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie)
Data de 28 noiembrie este o zi importantă pentru pelerinii care ajung la Prislop, acesta fiind ziua trecerii în nefiinţă a părintelui Arsenie Boca, înmormântat  în cimitirul mănăstirii.




TRASEUL  RUTIER  SPRE  MANASTIRE :

Mănăstirea Prislop se află la o distanță de:  13 km de Hațeg,   21 km de Hunedoara,  38 km deDeva,  82 km de Caransebeș,  92 km de Alba Iulia,  114 km de Târgu Jiu. 
         Acces rutier: - pe DN67 Râmnicu Vâlcea - Horezu - Tg. Jiu, DN66 Tg. Jiu - Petroșani - Hațeg, DJ687A Hațeg - Silvașu de Sus - Silvașu de Jos - Mănăstirea Prislop;
                                - pe  DN7 Pitești - Râmnicu Vâlcea - Sibiu - Sebeș - Simeria, DN66 Simeria - Călan, DJ687Călan - Silvașu de Sus - Silvașu de Jos - Mănăstirea Prislop;
                             - pe DN1 Cluj-Napoca - Alba Iulia - Sebeș, DN 7 Sebeș - Simeria, DN66 Simeria - Călan, DJ687Călan - Silvașu de Sus - Silvașu de Jos - Mănăstirea Prislop;
                                  - pe DN76 Oradea - Deva - Sântandrei,  DN68B Sântandrei -Hunedoara, DJ786A  Silvașu de Sus - Silvașu de Jos - Mănăstirea Prislop.
                 Până la Silvașu de Sus circulă autobuze din Hunedoara, iar din Silvașu de Sus până la mănăstire sunt numai 3 kilometri, pe drum asfaltat.      
          Acces feroviar: Cele mai apropiate gări sunt în Hațeg și în Hunedoara, orașe de unde se pot lua curse până la Mănăstirea Prislop.

SPATIU  DE  CAZARE

Se poate găsi cazare atât în cadrul incintei Mănăstirii Prislop dar și în împrejurimile acesteia, în hotelurile și pensiunile din zonă.



REPREZENTATIV  PENTRU  MANASTIRE :

 De aproape șapte secole, Mănăstirea Prislop reprezintă unul din cele mai importante așezăminte religioase ortodoxe din Transilvania, îndeplinind un rol cultural semnificativ în viața românilor transilvăneni.
               Mănăstirea mai este cunoscută şi sub numele de "Silvaș", după satul Silvaşu de Sus. La 200 m de actuala biserică, se află locul numit "La Mănăstirea Bătrână", dovada existenţei acolo a unei mănăstiri mai vechi, din lemn.
              Istoriografia mănăstirii arată că Sfântul Nicodim de la Mănăstirea Tismana a copiat la Prislop, între anii 1404-1405, "Tetravanghelul slavon” aflat azi la Muzeul de Artă.
               În cursul anului 1948 starețul mănăstirii devine Părintele Arsenie Boca iar, după ce sălașul s-a transformat în mănăstire de maici, acesta a rămas ca duhovnic până în 1959, când comuniștii i-au stabilit acestuia domiciliul forțat la București. După trecerea sa în neființă, Părintele și-a găsit loc de odihnă aici, în micuțul cimitir al Mănăstirii Prislop, unde zeci de pelerini sosesc zilnic pentru a se închina la mormântul Părintelui.            


OBIECTIVE  TURISTICE :

 Mănăstirea Prislop se află la o distanță de:  23 km de Castelul CORVINILOR (Huniazilor),  31 km de Lacul CINCIȘ,  96 km de SALA UNIRII - Alba Iulia .

 DESCRIERE  MANASTIRE :

 - Ansamblul mănăstiresc este construit la altitudinea de 580 de metri, într-o poiană înconjurată de mult spațiu verde, dealuri acoperite cu păduri.
   - Mănăstirea a fost ridicată în a doua jumătate a secolului al XIV-lea de Sfântul Nicodim, considerat primul ctitor, ulterior canonizat, privit astăzi drept reorganizatorul şi îndrumătorul monahismului românesc la începutul Evului Mediu. Sfântul Nicodim a venit din Țara Românească, unde ctitorise Mănăstirile Tismana și Vodița.  
   - Mănăstirea Prislop datează de la sfârşitul secolului al XIV-lea. Biserica a fost construită din piatră, în plan triconic, fiind alcătuită din pronaos, naos și altar. Are o singură turla pe naos, arhitectura specifică bisericilor din Ţara Românească.
   - În timp, biserica a fost rezidită din temelii, tot din piatră şi în plan triconic, de Domniţa Zamfira, al doilea ctitor al mănăstirii, refugiată în Transilvania după moartea tatălui său Moise Voda, domn al Ţării Româneşti, mort în 1530.
   - La data de 25 noiembrie 1948, Mitropolitul Ardealului îl aduce aici, de la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, pe Ieromonahul Arsenie Boca. Acesta a reconstruit şi pictat biserica mănăstirii, devenind cel de-al treilea ctitor. Părintele Arsenie Boca este recunoscut pentru icoanele sale luminoase, tot el fiind cel care a sculptat catapeteasma şi a executat mai multe lucrări de renovare atât a bisericii cât şi a celorlalte clădiri din incinta mănăstirii. 

   - În anul 1950, din lipsa de călugări care să slujească lăcaşul de cult, Prislopul devine mănăstire de călugăriţe, iar Arsenie Boca devine duhovnicul mănăstirii. Prin decretului nr. 410 adoptat de către comunişti în anul 1959, Mănăstirea Prislop a fost desfiinţată. Începând cu anul 1976, Prislopul redevine mănăstire de maici. 
   - Părintele Arsenie Boca se stinge din viață în data de 28 noiembrie 1989, în Sinaia și este înmormântat în cimitirul Mănăstirii Prislop, în data de 4 decembrie. Pentru a ajunge în cimitirul mănăstirii, acolo unde îşi doarme somnul de veci Părintele Arsenie Boca, trebuie să o luați pe drumul din stânga bisericii, un drum ușor în pantă, și în câteva minute veți fi acolo. 
   - Cimitirul este mic, dar plin cu flori de toate culorile, indiferent de anotimp. Mormântul părintelui este ultimul pe partea stângă, acoperit permanent de flori proaspete și colorate, care, se spune, nu se ofilesc niciodată. Credincioșii așteaptă smeriți la rând și se roagă în gând. Tot cimitirul arată ca un colț de rai.
   - Lângă morminte, se înalță câțiva brazi semeți. Mai sus, o cărare șerpuiește printre copaci, spre creasta dealului. După aproximativ 5 minute, dincolo de creastă, după un coborâș abrupt, se află grota săpată în stâncă, locul de rugăciune de acum câteva sute de ani al Sfântului Ioan de la Prislop. 
  
 - Vis-a-vis de mormânt, pe trunchiul unui copac, s-a format o cruce ce pare a fi sculptată, dar ea reprezintă de fapt puterea părintelui, un semn divin pe care toți îl privesc și se închină în fața lui.
   -  În curtea mănăstirii se află un izvor cu puteri tămăduitoare unde, se spune că, Domnița Zamfira, fiind grav bolnavă atunci când a venit la Mănăstirea Prislop, s-a vindecat bând apă din izvor.
Între 1956-1958, s-au construit două case: una sus pe deal la circa 150 m de biserică şi alta la intrare în mănăstire. Din 1959, timp de câțiva ani, clădirile mănăstirii au adăpostir un azil de bătrâni.
   - În 1985, a fost demolată vechea clădire de la intrare în incinta mănăsitrii. În locul ei a fost ridicată o clădire nouă, cu etaj, în stil brâncovenesc, cu peste 15 chilii şi un frumos foişor, clădire concepută tot de Părintele Arsenie după frumoasa construcţie brâncovenească de la Mănăstirea Hurezi, din judeţul Vâlcea.
   - Din anul 1991, în incintă, a fost înfiinţat Seminarul Teologic Monahal Sfânta Ecaterina, cu o durată de şcolarizare de cinci ani.
   - În 1952, Părintele Arsenie a conceput şi zidit o clopotniţă pe stânca unui deal de lângă mânăstire, cu un aspect decorativ deosebit, ca o sinteză între arhitectura bisericilor din lemn maramureşene şi a celor ridicate pe Muntele Athos.

Părintele  ARSENIE  BOCA
   
Părintele Arsenie Boca este considerat a fi al treilea ctitor al actualei mănăstiri deoarece, în toți anii în care s-a nevoit aici (41 de ani), a pictat fresce și icoane deosebit de valoroase, a reorganizat viața de obște și a redat mănăstirii strălucirea și frumusețea de care se bucură astăzi mii de credincioși ce calcă pragul lăcaşului de cult.
   - Îndrumător de suflete în România secolului trecut, duhovnic, mare învăţat, teolog, pictor de icoane și biserici, întipărit în inimile celor ce l-au cunoscut ca „un fenomen unic în istoria monahismului românesc“, Arsenie Boca s-a născut în satul Vața de Sus, lângă Brad, într-o familie de ardeleni, pe 29 septembrie a anului 1910. A primit la botez numele de Zian.
   - Din anul 1929, tânărul Zian începe școala primară în satul natal și apoi intră la Liceul Național Ortodox ,,Avram Iancu” din Brad, pe care-l absolvă în anul 1929.
   - În anul 1929, tânărul seminarist se înscrie la Institutul Teologic din Sibiu, iar în 1933 pleacă la studii în capitală. Pe lângă studiile teologice, el urmează și cursuri de medicină (în special cele de anatomie). Frecventează și alte cursuri în domeniul culturii și artei, Mitropolitul Nicolae Bălan trimițându-l cu bursă la Academia de Arte Frumoase din București.
   - La data de 29 septembrie 1935 este hirotonit diacon celib. Din anul 1939, după terminarea Academiei de Arte Frumoase, urmează o scurtă perioadă de ucenicie în monahism la Sfântul Munte Athos.
   - În luna iunie a anului 1939, intră în obștea Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus unde, doar peste un an, la 3 mai 1940, este tuns în monahism, primind numele de Arsenie. Peste doi ani, la 10 aprilie 1942, este hirotonit preot.
   - La data de 25 noiembrie 1948, Mitropolitul Nicolae Bălan îl aduce personal la Mănăstirea Prislop,  loc unde Părintele Arsenie Boca slujește ca stareț al mănăstirii vreme de doi ani. În anul 1950, mănăstirea primește o obște de maici iar părintele este rănduit duhovnic.

Odată cu instaurarea regimului comunist, Părintele Arsenie Boca a intrat în atenţia Securităţii ca opozant al regimului. Până la sfârşitul anilor 1950, stareţul a trecut prin calvarul anchetelor şi al arestărilor. A fost închis la securitatea din Braşov, apoi, în iarna anului 1951, părintele este arestat și dus la Canal pentru un an de zile.  Întors la Prislop, părintele va fi foarte retras, evitând convorbirile și ieșirile în public. După o nouă anchetă, la Timișoara, Arsenie Boca este arestat vreme de șase luni. A ajuns și în închisorile Jilava şi Oradea.
   - În anul 1959, este forțat sa iasă din mănăstire. Ajuns în București, lucrează pe la mai multe biserici, pictând în frescă, apoi se angajează la Atelierul de pictură al Patriarhiei de la Schitul Maicilor. În anul 1968, când părintele Arsenie Boca iese la pensie, începe pictura bisericii parohiale din localitatea Drăgănescu, de lângă București.
   - Între anii 1969-1989, maicile din Mănăstirea Prislop sunt alungate, acestea adunându-se în Sinaia, sub îndrumarea părintelui Arsenie. Securitatea l-a urmărit aproape până în ultimele săptămâni dinaintea morții sale, Părintele Arsenie Boca adormind la Domnul în data de 28 noiembrie 1989, în Sinaia, este înmormântat în cimitirul Mănăstirii Prislop, în data de 4 decembrie.

Harta Rutiera

Mănăstirea Arnota



ADRESA:  com. Costeşti, sat Bistriţa, jud. Vâlcea, România
TELEFON:  0745.303.138
CTITORUL  MANASTIRII :  Matei Basarab
ANUL  ÎNFIINŢĂRII: 1634
HRAMUL  MANASTIRII :  Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril 





TRASEUL  RUTIER  SPRE  MANASTIRE :

Lăcaşul mănăstiresc se află pe un versant de munte. Odată ajunși la Mănăstirea BISTRIŢA, se merge mai departe pe un drum neasfaltat (6 km), trecând printr-o carieră de piatră. Mănăstirea Arnota este situată la:  17 km de Horezu,  48 km de Râmnicu Vâlcea,  82 km de Curtea de Argeș,  85 km de Târgu-Jiu,  104 km de Pitești,  145 km de Sibiu,  215 km de București.

SPATIU  DE  CAZARE

În cadrul mănăstirii Arnota sunt 30 de locuri de cazare. Alte posibilităţi de cazare sunt la   Mănăstirea BISTRIŢA  (6 km), la pensiunile din Costeşti sau în Râmnicu Vâlcea.


REPREZENTATIV  PENTRU  MANASTIRE :

 Mănăstirea Arnota se află la cota 820m pe Muntele Căpăţânii.
În pronaosul bisericii actuale se află mormântul lui Matei Basarab, mort la 9 aprilie 1654, îngropat mai întâi la Târgovişte şi adus apoi la Arnota, şi mormântul lui Danciu vel-vornic, tatăl lui Matei Basarab, fost oştean al lui Mihai Viteazul, înmormântat în anul 1604 la Alba-Iulia, rămăşitele lui pământeşti fiind aduse la Arnota în 1648.

OBIECTIVE   TURISTICE :

Mănăstirea Arnota se află la o distanță de: 6 km de Mănăstirea BISTRIŢA , 18 km de Mănăstirea HOREZU (HUREZI), 32 km de Mănăstirea DINTR-UN LEMN, 33 km de Mănăstirea SURPATELE, 35 km de Mănăstirea GOVORA, 40 km de Salina OCNELE MARI, 41 km de Mănăstirea POLOVRAGI,  42 km de Peștera POLOVRAGI,  68 km de Schitul OSTROV,  72 km de Mănăstirea COZIA,  75 km de Mănăstirea TURNU, 85 km de Mănăstirea CURTEA DE ARGEȘ, 85 km de Ansamblul C. BRÂNCUȘI - Tg. Jiu.

DESCRIERE   MANASTIRE :

Legenda spune că, după o luptă grea cu turcii pe care nu a putut-o câştiga, fiind urmărit de aceştia, Matei Vodă s-a retras în plaiurile Vâlcei, în Munţii Arnotei, refugiindu-se în rogozul unui lac cu răchită.
 Aşa începe aici Matei Vodă zidirea Bisericii de la Arnota, la începutul domniei sale, închinându-o "Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil".
 Matei Basarab a ridicat în jurul bisericii şi clădiri pentru călugări, precum şi clopotniţa la intrarea în incintă, încadrată şi ea de alte clădiri.                 
Biserica mănăstirii a fost ridicată, din temelii, între anii 1633-1636, ani în care Mănăstirea Arnota apare şi în documente (11 iulie 1636).
Zidită în stil bizantin, cu temelia din cărămidă presată, la vremea când încă se conturau trăsăturile stilului muntenesc, biserica mică (având 14,10 metri lungime, 3,50 metri lăţime în altar și 5,63 metri în abside) este armonios proporţionată. 
Uşa bisericii, sculptată în lemn de castan, are o inscripţie în limba slavonă, în care se spune astfel: ”Aceste uşi le-a facut Constantin Brâncoveanu vel-logofăt”. Ele păstrează pictura originală ”dreasă” sub evlaviosul domn, când s-a zugrăvit şi pridvorul pe care tot el îl adăugase. Din păcate, pictură nu a rezistat până astăzi.        
Catapeteasma este reconstruită de Constantin Brâncoveanu, devenind astfel o adevărată operă de artă sculpturală, în stil brâncovenesc.


Fresca, atribuită zugravului Stroe din Târgovişte (anul 1644), prezintă trăsăturile caracteristice picturii de la sfârşitul secolului al XVII-lea: expresivitatea chipurilor sobre şi concentrate, conturarea siluetelor prin câteva tuse de culoare, medalioane din motive florale. Albastrul cenuşiu, alături de roşul grenat, dinamic vor deveni caracteristice iconografiei din epoca brâncovenească.
În pronaos sunt pictaţi domnitorul Matei Basarab cusoţia sa Elena ţinând în mâini biserica, apoi Danciu vel vornic, tatăl lui Matei Basarab, Preda vel spatar cu soţia sa Stanca şi fiul lor, tatal lui Constantin Brâncoveanu.                   
Practic, întreg muntele Arnota, parte a masivului Buila, este format din calcar, exploatările începând în anii 1960. Deoarece calcarul se extrage prin dinamitarea muntelui, mănăstirea, cu o valoare de patrimoniu extrem de mare, a avut de suferit. Exploziile au dus la fisurarea zidurilor şi, implicit, la distrugerea frescelor şi a picturilor interioare şi exterioare.  În prezent, mănăstirea este susţinută de schele interioare, pentru a nu se prăbuşi în capul preoţilor. Dacă nu se intervine în cel mai scurt timp, acest monument cuprins în patrimoniul naţional s-ar putea prăbuşi. Ceea ce nu au reuşit patru secole, s-ar putea întâmpla din cauza inconştienţei industriaşilor.


Mormântul lui Matei Basarab, cizelat în marmură albă, este opera sculptorului Elias Nicolai (1658-1659), cel mai reprezentativ artist al secolului al XVII-lea din Transilvania, un reper de mare importanţă în evoluţia sculpturii româneşti în piatră.
Inițial mănăstire de călugări, din anul 1999 Mănăstirea Arnota se transformă în mănăstire de maici, dependentă de stăreția Mănăstirii Bistriţa.                  
La poalele Munților Buila, dar destul de sus ca să se rupă de agitația din satele de jos, mănăstirea domină dealurile vâlcene și te lasă să te bucuri de o priveliște absolut impresionantă, atât spre sud cât și spre nord, spre culmile Căpăţânii.
Prin arhitectura, pictura şi sculptura sa, Mănăstirea Arnota poate fi considerată un important monument istoric şi de artă religioasă din ţară, fapt pentru care, oricine ajunge prin partea locului vizitând Mănăstirea Hurez sau Mănăstirea Bistriţa este îndemnat să se încumete să urce muntele, pentru a cunoaşte şi această bijuterie a Ortodoxiei româneşti

Harta Rutiera