Manastiri

 MĂNĂSTIRE  DE  CĂLUGĂRI

ADRESA: Com. Plopana, jud. Bacău

TELEFON: 0745897575

ANUL  ÎNFIINŢĂRII:  Mănăstirea Plopana a fost ridicată în perioada 2000 - 2009. Pe 16 mai 2004 a fost pusă piatra de temelie a bisericii. În  mai 2012, cand am vizitat-o, încă se lucra la pictura interioară.

HRAMUL  MANASTIRII :

 Sfântul Mare Mucenic Mina (11 noiembrie),

               Sfântul Ierah Nectarie de Eghina (9 noiembrie),

               Acoperământul Maicii Domnului (1 octombrie).

TRASEUL  RUTIER  SPRE  MANASTIRE :

Mănăstirea Sf. Mucenic Mina se află la o distanță de: 1,5 km de localitatea Plopana, 32 km de Bacău și 52 km de Vaslui.

              Acces rutier:  - pe DN2F  Bacău - Plopana - Mănăstirea Sf. Mucenic Mina;
                                     - pe DN2F Vaslui - Plopana - Mănăstirea Sf. Mucenic Mina.

                       La mănăstire se poate ajunge destul de uşor şi datorită autobuzelor de transport public care circulă de mai multe ori pe zi spre Vaslui sau comunele din jur şi invers, spre Bacău.

SPATIU  DE  CAZARE: 

 În comuna Plopana sunt câteva pensiuni şi vile care oferă cazare.

REPREZENTATIV  PENTRU  MANASTIRE :

Mănăstirea a fost înființată pe locul fostului sediu al Fermei Pomicole 2 din Plopana, aflat în stare avansată de degradare și care a fost cumpărat de la stat de către călugării delegați atunci de Episcopia Romanului. 

OBIECTIVE  TURISTICE :

 Mănăstirea Sf. Mucenic Mina se află la o distanță de: 96 km de Salina TÂRGU OCNA, 100 km de Slănic Moldova - IZVOARE.

 

DESCRIERE:

După 1km de com. Plopana un indicator ne arată dreapta către mănăstire.

   - Cu multă trudă și cu multe greutăți din cauza neajunsurilor, s-a ridicat Biserica Catedrală a mănăstirii, din cărămidă, cu stâlpi de beton armat și centuri de rezistență, fiind acoperită cu tablă zincată.

   - Biserica are formă de cruce treflată, cu pridvor deschis și este construită în stilul bisericilor ștefaniene. 

   - De curând, a fost finalizată pictura altarului şi, se speră, până în vara anului 2013, mănăstirea să fie pictată integral. Catapeteasma bisericii este sculptată în gorun fiert de meșteri populari din zona Neamț iar icoanele de pe catapeteasmă sunt pictate în ulei cu fondul în foiță de aur. 

   

- În partea dreaptă a bisericii, este amenajat paraclisul cu hramul Sfântul Mare Mucenic Mina și o casă de oaspeți.

   - În partea stângă, este construit complexul chiliilor din care fac parte chiliile călugărilor, bucătăria, trapeza, camere pentru arhondaric și camere pentru tabără de vară destinată copiilor din familii nevoiașe. 

   - În latura de N-E, mănăstirea are amenajate anexele gospodărești cu o mini-fermă zootehnică, un  atelier de tâmplărie și un mic atelier de pictură.

   - Pe viitor, proiectul prevede construirea unei clădiri şi amenajarea unui spaţiu pentru tabăra de copii din familii sărace şi zone defavorizate cât şi alte activități social filantropice.

   

- De pe colina pe care este ridicată Mănăstirea Sf. Mucenic Mina - Plopana, privind în vale, ni se înfăţişează o panoramă pitorească cu casele satului Plopana, peste care urmează dealurile îmbrăcate cu păşuni şi fâneţe În spre est, în vale, este livada de pomi care se continuă spre deal cu alte livezi care fac ca, primăvara, peisajul să fie unul mirific.

Intr-un colt de rai, din comuna bacauana Plopana, a luat nastere un nou spatiu spiritual, odata cu ridicarea Manastirii Sfantul Mina. Constructia Manastirii aSf. Mina” a inceput in 2000. Locasul monahal este acum ridicat in totalitate. De curand a fost finalizata pictura altarului si pana in vara anului viitor, manastirea va fi pictata integral.
Alaturi de parintele Ghenadie Harabagiu, in manastire mai vietuiesc inca doi dascali si patru monahi. aPortile manastirii sunt deschise tuturor iubitorilor de Dumnezeu, care vor sa ni se alature in obste”, ne-a mai spus staretul.

MĂNĂSTIRE  DE  MAICI

ADRESA:  Silvașu de Sus, jud. Hunedoara, România

TELEFON:  0254 771004;  0372 779206;  0254.777.502

DATEAZĂ  DIN:  secolul al XIV-lea.

CTITORUL  MANASTIRII : Sf. Nicodim de la Tismana, Domniţa Zamfira (fiica domnitorului valah Moise Vodă Basarab), Sfântul Părinte Arsenie  Boca.

HRAMUL  MANASTIRII :

Sfântul Ioan Evanghelistul (8 mai), Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie)

Data de 28 noiembrie este o zi importantă pentru pelerinii care ajung la Prislop, acesta fiind ziua trecerii în nefiinţă a părintelui Arsenie Boca, înmormântat  în cimitirul mănăstirii.

TRASEUL  RUTIER  SPRE  MANASTIRE :

Mănăstirea Prislop se află la o distanță de:  13 km de Hațeg,   21 km de Hunedoara,  38 km deDeva,  82 km de Caransebeș,  92 km de Alba Iulia,  114 km de Târgu Jiu. 

         Acces rutier: - pe DN67 Râmnicu Vâlcea - Horezu - Tg. Jiu, DN66 Tg. Jiu - Petroșani - Hațeg, DJ687A Hațeg - Silvașu de Sus - Silvașu de Jos - Mănăstirea Prislop;

                                - pe  DN7 Pitești - Râmnicu Vâlcea - Sibiu - Sebeș - Simeria, DN66 Simeria - Călan, DJ687Călan - Silvașu de Sus - Silvașu de Jos - Mănăstirea Prislop;

                             - pe DN1 Cluj-Napoca - Alba Iulia - Sebeș, DN 7 Sebeș - Simeria, DN66 Simeria - Călan, DJ687Călan - Silvașu de Sus - Silvașu de Jos - Mănăstirea Prislop;

                                  - pe DN76 Oradea - Deva - Sântandrei,  DN68B Sântandrei -Hunedoara, DJ786A  Silvașu de Sus - Silvașu de Jos - Mănăstirea Prislop.
                 Până la Silvașu de Sus circulă autobuze din Hunedoara, iar din Silvașu de Sus până la mănăstire sunt numai 3 kilometri, pe drum asfaltat.      

          Acces feroviar: Cele mai apropiate gări sunt în Hațeg și în Hunedoara, orașe de unde se pot lua curse până la Mănăstirea Prislop.

SPATIU  DE  CAZARE: 

Se poate găsi cazare atât în cadrul incintei Mănăstirii Prislop dar și în împrejurimile acesteia, în hotelurile și pensiunile din zonă.

REPREZENTATIV  PENTRU  MANASTIRE :

 De aproape șapte secole, Mănăstirea Prislop reprezintă unul din cele mai importante așezăminte religioase ortodoxe din Transilvania, îndeplinind un rol cultural semnificativ în viața românilor transilvăneni.

               Mănăstirea mai este cunoscută şi sub numele de "Silvaș", după satul Silvaşu de Sus. La 200 m de actuala biserică, se află locul numit "La Mănăstirea Bătrână", dovada existenţei acolo a unei mănăstiri mai vechi, din lemn.
              Istoriografia mănăstirii arată că Sfântul Nicodim de la Mănăstirea Tismana a copiat la Prislop, între anii 1404-1405, "Tetravanghelul slavon” aflat azi la Muzeul de Artă.

               În cursul anului 1948 starețul mănăstirii devine Părintele Arsenie Boca iar, după ce sălașul s-a transformat în mănăstire de maici, acesta a rămas ca duhovnic până în 1959, când comuniștii i-au stabilit acestuia domiciliul forțat la București. După trecerea sa în neființă, Părintele și-a găsit loc de odihnă aici, în micuțul cimitir al Mănăstirii Prislop, unde zeci de pelerini sosesc zilnic pentru a se închina la mormântul Părintelui.            

OBIECTIVE  TURISTICE :

 Mănăstirea Prislop se află la o distanță de:  23 km de Castelul CORVINILOR (Huniazilor),  31 km de Lacul CINCIȘ,  96 km de SALA UNIRII - Alba Iulia .

 DESCRIERE  MANASTIRE :

 - Ansamblul mănăstiresc este construit la altitudinea de 580 de metri, într-o poiană înconjurată de mult spațiu verde, dealuri acoperite cu păduri.

   - Mănăstirea a fost ridicată în a doua jumătate a secolului al XIV-lea de Sfântul Nicodim, considerat primul ctitor, ulterior canonizat, privit astăzi drept reorganizatorul şi îndrumătorul monahismului românesc la începutul Evului Mediu. Sfântul Nicodim a venit din Țara Românească, unde ctitorise Mănăstirile Tismana și Vodița.  

   - Mănăstirea Prislop datează de la sfârşitul secolului al XIV-lea. Biserica a fost construită din piatră, în plan triconic, fiind alcătuită din pronaos, naos și altar. Are o singură turla pe naos, arhitectura specifică bisericilor din Ţara Românească.

   - În timp, biserica a fost rezidită din temelii, tot din piatră şi în plan triconic, de Domniţa Zamfira, al doilea ctitor al mănăstirii, refugiată în Transilvania după moartea tatălui său Moise Voda, domn al Ţării Româneşti, mort în 1530.

   - La data de 25 noiembrie 1948, Mitropolitul Ardealului îl aduce aici, de la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, pe Ieromonahul Arsenie Boca. Acesta a reconstruit şi pictat biserica mănăstirii, devenind cel de-al treilea ctitor. Părintele Arsenie Boca este recunoscut pentru icoanele sale luminoase, tot el fiind cel care a sculptat catapeteasma şi a executat mai multe lucrări de renovare atât a bisericii cât şi a celorlalte clădiri din incinta mănăstirii. 

   - În anul 1950, din lipsa de călugări care să slujească lăcaşul de cult, Prislopul devine mănăstire de călugăriţe, iar Arsenie Boca devine duhovnicul mănăstirii. Prin decretului nr. 410 adoptat de către comunişti în anul 1959, Mănăstirea Prislop a fost desfiinţată. Începând cu anul 1976, Prislopul redevine mănăstire de maici. 

   - Părintele Arsenie Boca se stinge din viață în data de 28 noiembrie 1989, în Sinaia și este înmormântat în cimitirul Mănăstirii Prislop, în data de 4 decembrie. Pentru a ajunge în cimitirul mănăstirii, acolo unde îşi doarme somnul de veci Părintele Arsenie Boca, trebuie să o luați pe drumul din stânga bisericii, un drum ușor în pantă, și în câteva minute veți fi acolo. 

   - Cimitirul este mic, dar plin cu flori de toate culorile, indiferent de anotimp. Mormântul părintelui este ultimul pe partea stângă, acoperit permanent de flori proaspete și colorate, care, se spune, nu se ofilesc niciodată. Credincioșii așteaptă smeriți la rând și se roagă în gând. Tot cimitirul arată ca un colț de rai.

   - Lângă morminte, se înalță câțiva brazi semeți. Mai sus, o cărare șerpuiește printre copaci, spre creasta dealului. După aproximativ 5 minute, dincolo de creastă, după un coborâș abrupt, se află grota săpată în stâncă, locul de rugăciune de acum câteva sute de ani al Sfântului Ioan de la Prislop. 

  

 - Vis-a-vis de mormânt, pe trunchiul unui copac, s-a format o cruce ce pare a fi sculptată, dar ea reprezintă de fapt puterea părintelui, un semn divin pe care toți îl privesc și se închină în fața lui.
   -  În curtea mănăstirii se află un izvor cu puteri tămăduitoare unde, se spune că, Domnița Zamfira, fiind grav bolnavă atunci când a venit la Mănăstirea Prislop, s-a vindecat bând apă din izvor.

Între 1956-1958, s-au construit două case: una sus pe deal la circa 150 m de biserică şi alta la intrare în mănăstire. Din 1959, timp de câțiva ani, clădirile mănăstirii au adăpostir un azil de bătrâni.

   - În 1985, a fost demolată vechea clădire de la intrare în incinta mănăsitrii. În locul ei a fost ridicată o clădire nouă, cu etaj, în stil brâncovenesc, cu peste 15 chilii şi un frumos foişor, clădire concepută tot de Părintele Arsenie după frumoasa construcţie brâncovenească de la Mănăstirea Hurezi, din judeţul Vâlcea.

   - Din anul 1991, în incintă, a fost înfiinţat Seminarul Teologic Monahal Sfânta Ecaterina, cu o durată de şcolarizare de cinci ani.

   - În 1952, Părintele Arsenie a conceput şi zidit o clopotniţă pe stânca unui deal de lângă mânăstire, cu un aspect decorativ deosebit, ca o sinteză între arhitectura bisericilor din lemn maramureşene şi a celor ridicate pe Muntele Athos.

Părintele  ARSENIE  BOCA

   

Părintele Arsenie Boca este considerat a fi al treilea ctitor al actualei mănăstiri deoarece, în toți anii în care s-a nevoit aici (41 de ani), a pictat fresce și icoane deosebit de valoroase, a reorganizat viața de obște și a redat mănăstirii strălucirea și frumusețea de care se bucură astăzi mii de credincioși ce calcă pragul lăcaşului de cult.

   - Îndrumător de suflete în România secolului trecut, duhovnic, mare învăţat, teolog, pictor de icoane și biserici, întipărit în inimile celor ce l-au cunoscut ca „un fenomen unic în istoria monahismului românesc“, Arsenie Boca s-a născut în satul Vața de Sus, lângă Brad, într-o familie de ardeleni, pe 29 septembrie a anului 1910. A primit la botez numele de Zian.

   - Din anul 1929, tânărul Zian începe școala primară în satul natal și apoi intră la Liceul Național Ortodox ,,Avram Iancu” din Brad, pe care-l absolvă în anul 1929.

   - În anul 1929, tânărul seminarist se înscrie la Institutul Teologic din Sibiu, iar în 1933 pleacă la studii în capitală. Pe lângă studiile teologice, el urmează și cursuri de medicină (în special cele de anatomie). Frecventează și alte cursuri în domeniul culturii și artei, Mitropolitul Nicolae Bălan trimițându-l cu bursă la Academia de Arte Frumoase din București.

   - La data de 29 septembrie 1935 este hirotonit diacon celib. Din anul 1939, după terminarea Academiei de Arte Frumoase, urmează o scurtă perioadă de ucenicie în monahism la Sfântul Munte Athos.

   - În luna iunie a anului 1939, intră în obștea Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus unde, doar peste un an, la 3 mai 1940, este tuns în monahism, primind numele de Arsenie. Peste doi ani, la 10 aprilie 1942, este hirotonit preot.

   - La data de 25 noiembrie 1948, Mitropolitul Nicolae Bălan îl aduce personal la Mănăstirea Prislop,  loc unde Părintele Arsenie Boca slujește ca stareț al mănăstirii vreme de doi ani. În anul 1950, mănăstirea primește o obște de maici iar părintele este rănduit duhovnic.

Odată cu instaurarea regimului comunist, Părintele Arsenie Boca a intrat în atenţia Securităţii ca opozant al regimului. Până la sfârşitul anilor 1950, stareţul a trecut prin calvarul anchetelor şi al arestărilor. A fost închis la securitatea din Braşov, apoi, în iarna anului 1951, părintele este arestat și dus la Canal pentru un an de zile.  Întors la Prislop, părintele va fi foarte retras, evitând convorbirile și ieșirile în public. După o nouă anchetă, la Timișoara, Arsenie Boca este arestat vreme de șase luni. A ajuns și în închisorile Jilava şi Oradea.

   - În anul 1959, este forțat sa iasă din mănăstire. Ajuns în București, lucrează pe la mai multe biserici, pictând în frescă, apoi se angajează la Atelierul de pictură al Patriarhiei de la Schitul Maicilor. În anul 1968, când părintele Arsenie Boca iese la pensie, începe pictura bisericii parohiale din localitatea Drăgănescu, de lângă București.

   - Între anii 1969-1989, maicile din Mănăstirea Prislop sunt alungate, acestea adunându-se în Sinaia, sub îndrumarea părintelui Arsenie. Securitatea l-a urmărit aproape până în ultimele săptămâni dinaintea morții sale, Părintele Arsenie Boca adormind la Domnul în data de 28 noiembrie 1989, în Sinaia, este înmormântat în cimitirul Mănăstirii Prislop, în data de 4 decembrie.

MĂNĂSTIRE  DE  MAICI

ADRESA:  com. Costeşti, sat Bistriţa, jud. Vâlcea, România

TELEFON:  0745.303.138

CTITORUL  MANASTIRII :  Matei Basarab

ANUL  ÎNFIINŢĂRII: 1634
HRAMUL  MANASTIRII :  Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril 

TRASEUL  RUTIER  SPRE  MANASTIRE :

Lăcaşul mănăstiresc se află pe un versant de munte. Odată ajunși la Mănăstirea BISTRIŢA, se merge mai departe pe un drum neasfaltat (6 km), trecând printr-o carieră de piatră. Mănăstirea Arnota este situată la:  17 km de Horezu,  48 km de Râmnicu Vâlcea,  82 km de Curtea de Argeș,  85 km de Târgu-Jiu,  104 km de Pitești,  145 km de Sibiu,  215 km de București.

SPATIU  DE  CAZARE: 

În cadrul mănăstirii Arnota sunt 30 de locuri de cazare. Alte posibilităţi de cazare sunt la   Mănăstirea BISTRIŢA  (6 km), la pensiunile din Costeşti sau în Râmnicu Vâlcea.

REPREZENTATIV  PENTRU  MANASTIRE :

 Mănăstirea Arnota se află la cota 820m pe Muntele Căpăţânii.

În pronaosul bisericii actuale se află mormântul lui Matei Basarab, mort la 9 aprilie 1654, îngropat mai întâi la Târgovişte şi adus apoi la Arnota, şi mormântul lui Danciu vel-vornic, tatăl lui Matei Basarab, fost oştean al lui Mihai Viteazul, înmormântat în anul 1604 la Alba-Iulia, rămăşitele lui pământeşti fiind aduse la Arnota în 1648.

OBIECTIVE   TURISTICE :

Mănăstirea Arnota se află la o distanță de: 6 km de Mănăstirea BISTRIŢA , 18 km de Mănăstirea HOREZU (HUREZI), 32 km de Mănăstirea DINTR-UN LEMN, 33 km de Mănăstirea SURPATELE, 35 km de Mănăstirea GOVORA, 40 km de Salina OCNELE MARI, 41 km de Mănăstirea POLOVRAGI,  42 km de Peștera POLOVRAGI,  68 km de Schitul OSTROV,  72 km de Mănăstirea COZIA,  75 km de Mănăstirea TURNU, 85 km de Mănăstirea CURTEA DE ARGEȘ, 85 km de Ansamblul C. BRÂNCUȘI - Tg. Jiu.

DESCRIERE   MANASTIRE :

Legenda spune că, după o luptă grea cu turcii pe care nu a putut-o câştiga, fiind urmărit de aceştia, Matei Vodă s-a retras în plaiurile Vâlcei, în Munţii Arnotei, refugiindu-se în rogozul unui lac cu răchită.

 Aşa începe aici Matei Vodă zidirea Bisericii de la Arnota, la începutul domniei sale, închinându-o "Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil".

 Matei Basarab a ridicat în jurul bisericii şi clădiri pentru călugări, precum şi clopotniţa la intrarea în incintă, încadrată şi ea de alte clădiri.                 

Biserica mănăstirii a fost ridicată, din temelii, între anii 1633-1636, ani în care Mănăstirea Arnota apare şi în documente (11 iulie 1636).

Zidită în stil bizantin, cu temelia din cărămidă presată, la vremea când încă se conturau trăsăturile stilului muntenesc, biserica mică (având 14,10 metri lungime, 3,50 metri lăţime în altar și 5,63 metri în abside) este armonios proporţionată. 

Uşa bisericii, sculptată în lemn de castan, are o inscripţie în limba slavonă, în care se spune astfel: ”Aceste uşi le-a facut Constantin Brâncoveanu vel-logofăt”. Ele păstrează pictura originală ”dreasă” sub evlaviosul domn, când s-a zugrăvit şi pridvorul pe care tot el îl adăugase. Din păcate, pictură nu a rezistat până astăzi.        

Catapeteasma este reconstruită de Constantin Brâncoveanu, devenind astfel o adevărată operă de artă sculpturală, în stil brâncovenesc.

Fresca, atribuită zugravului Stroe din Târgovişte (anul 1644), prezintă trăsăturile caracteristice picturii de la sfârşitul secolului al XVII-lea: expresivitatea chipurilor sobre şi concentrate, conturarea siluetelor prin câteva tuse de culoare, medalioane din motive florale. Albastrul cenuşiu, alături de roşul grenat, dinamic vor deveni caracteristice iconografiei din epoca brâncovenească.

În pronaos sunt pictaţi domnitorul Matei Basarab cusoţia sa Elena ţinând în mâini biserica, apoi Danciu vel vornic, tatăl lui Matei Basarab, Preda vel spatar cu soţia sa Stanca şi fiul lor, tatal lui Constantin Brâncoveanu.                   

Practic, întreg muntele Arnota, parte a masivului Buila, este format din calcar, exploatările începând în anii 1960. Deoarece calcarul se extrage prin dinamitarea muntelui, mănăstirea, cu o valoare de patrimoniu extrem de mare, a avut de suferit. Exploziile au dus la fisurarea zidurilor şi, implicit, la distrugerea frescelor şi a picturilor interioare şi exterioare.  În prezent, mănăstirea este susţinută de schele interioare, pentru a nu se prăbuşi în capul preoţilor. Dacă nu se intervine în cel mai scurt timp, acest monument cuprins în patrimoniul naţional s-ar putea prăbuşi. Ceea ce nu au reuşit patru secole, s-ar putea întâmpla din cauza inconştienţei industriaşilor.

Mormântul lui Matei Basarab, cizelat în marmură albă, este opera sculptorului Elias Nicolai (1658-1659), cel mai reprezentativ artist al secolului al XVII-lea din Transilvania, un reper de mare importanţă în evoluţia sculpturii româneşti în piatră.

Inițial mănăstire de călugări, din anul 1999 Mănăstirea Arnota se transformă în mănăstire de maici, dependentă de stăreția Mănăstirii Bistriţa.                  
La poalele Munților Buila, dar destul de sus ca să se rupă de agitația din satele de jos, mănăstirea domină dealurile vâlcene și te lasă să te bucuri de o priveliște absolut impresionantă, atât spre sud cât și spre nord, spre culmile Căpăţânii.

Prin arhitectura, pictura şi sculptura sa, Mănăstirea Arnota poate fi considerată un important monument istoric şi de artă religioasă din ţară, fapt pentru care, oricine ajunge prin partea locului vizitând Mănăstirea Hurez sau Mănăstirea Bistriţa este îndemnat să se încumete să urce muntele, pentru a cunoaşte şi această bijuterie a Ortodoxiei româneşti. 

MĂNĂSTIRE  DE  CĂLUGĂRI

ADRESA: Stațiunea Cheia, com. Măneciu, jud. Prahova, România

TELEFON:  0724545432 ;  0244294135

CTITORUL  MANASTIRII : eg. Damaschin şi Justin Bârsan

ANUL  ÎNFIINŢĂRII: 1835
HRAMUL  MANASTIRII : ,,Sf. Treime”- biserica mare
              ,,Adormirea Maicii Domnului”- paraclisul mănăstirii

TRASEUL  RUTIER  SPRE  MANASTIRE :

Mănăstirea Cheia se află se află pe Valea Teleajenului, la o altitudine de 887 m, la poalele Munţilor Ciucaş (Carpaţii Orientali), la o distanță de:  46 km de Brașov,  58 km de Predeal,  64 km de Ploiești,  67 km deRâșnov,  79 km de Sinaia,  117 km de Buzău,  125 km de București,  190 km de Sibiu.

    Acces rutier: - pe DN1/A1 Bucureşti - Ploieşti, DN1A Ploieşti - Vălenii de Munte - Cheia -Mănăstirea Cheia;
                   - pe DN13 Tg.Mureș -Sighișoara -Rupea -Brașov, DN1A Braşov -Săcele -Cheia -Mănăstirea Cheia;
                   - pe DN1 Sebeș - Sibiu - Făgăraș - Brașov, DN1A Braşov - Săcele - Cheia - Mănăstirea Cheia;
                   - pe DN11 Bacău - Onești - Tg. Secuiesc - Brașov, DN1A Braşov - Săcele -Cheia -Mănăstirea Cheia;

                   - pe DN65 Pitești, DN73 Pitești - Râșnov - Brașov, DN1A Braşov - Săcele -Cheia -Mănăstirea Cheia;

      -pe DN12 Miercurea Ciuc - Sf.Gheorghe - Chichiș, DN11 - Brașov, DN1A Braşov - Săcele - Cheia -Mănăstirea Cheia.                              

     Acces feroviar: Cea mai apropiată gară este gara Măneciu, de unde se poate lua maxi-taxi până în Cheia.

SPATIU  DE  CAZARE: 

Se găsește cazare atât în incinta mănăstirii cât şi prin împrejurimi. Fiind zonă turistică, posibilităţile de cazare sunt variate.

REPREZENTATIV  PENTRU  MANASTIRE :

 Una din trasăturile fundamentale ale schitului Cheia este că cele trei biserici, primele două din lemn, iar a treia din cărămidă, ce s-au ridicat în Cheia Teleajenului, au fost rezultate, exclusive, din iniţiativa, strădania, munca şi fondurile proprii. De obicei, mănăstirile şi unele biserici de mir au fost iniţiate şi finanţate de ctitorii din sfera lor: voievozi, ierarhi, boieri etc. În cazul schitului Cheia, nici măcar vatra nu i-a fost dăruită, ea a fost plătită, cumpărată.

Biserica actuală a fost construită din cărămidă între anii 1835-1839 iar icoanele împărăteşti din biserică sunt opera renumitului pictor român Gheorghe Tăttărescu. 

OBIECTIVE  TURISTICE :

Mănăstirea Cheia se află la o distanță de: 8 km de Mănăstirea SUZANA, 41 km de Salina SLĂNIC PRAHOVA, 51 km de Cetatea țărănească PREJMER, 51 km de Cetățuia BRAȘOVULUI, 63 km de telecabina Poiana Brașov - Vf.Postăvaru, 70 km de Cetatea RÂȘNOV, 71 km de Peștera CETĂȚII (Fundata),  72 km de Castelul CANTACUZINO, 77 km  de Castelul BRAN, 73 km de telecabina BABELE-SFINXUL - Platoul Bucegi, 80 km de Mănăstirea SINAIA,  81 km de Centrul de ECHITAȚIE Diana, 81 km de Castelul PELEŞ, 84 km de Schitul BRAN, 89 km de Sinaia-COTA 1400 (auto), 90 km de Mănăstirea ÎNĂLȚAREA DOMNULUI-Cota 1000, 90 km de Muzeul Cinegetic POSADA.

 DESCRIERE  MANASTIRE :

Mănăstirea Cheia este înconjurată de brazi. Intrând pe ,,poarta de piatră" ce ne deschide drumul, observăm că însăşi aleea ce duce spre mănăstire este trasată de brazi înalţi, impunători, ce ne urează parcă bun venit în această oaza de linişte şi de rugăciune, apărată cu ziduri groase, de cetate medievală

Mănăstire este menţionată pentru prima dată în cea de-a doua jumătate a sec. al XVIII-lea.Este vorba de un schit de lemn, fondat de câţiva ciobani din Săcele (Braşov) spre anul 1770 şi distrus de turci în 1777. În 1790 a fost ridicat un nou schit având hramul “Adormirea Maicii Domnului”, schit distrus de incendiu în 1832. Actuala mănăstire, având hram “Sfânta Treime” şi “Adormirea Maicii Domnului” s-a menţinut în forma sa iniţială până în zilele noastre şi a fost ridicată în 1835 prin grija celor doi ieromonahi Damaschin şi Iustin.

Ieromonahii Damaschin şi Iustin, originari din Transilvania, au venit în această regiune de la mănăstirea Căldăruşani, centru de renaştere spirituală a bisericii valahe. Ei au fost susţinuţi în opera lor de comunitatea monahală şi de creştinii ortodocşi din împrejurimi. Cei doi fondatori sunt îngropaţi la dreapta şi la stânga altarului. 

Din punct de vedere arhitectural, biserica Mănăstirii Cheia aparţine stilului muntenesc, cu pridvor specific arhitecturii româneşti. Ea poartă hramul ,,Sfânta Treime". Este o construcţie masivă, înălţată din cărămidă şi piatră având 23 de metri lungime şi 6,5 metri lăţime, cu trei turnuri care conferă eleganţa monumentului. În exterior pereţii sunt simpli, văruiţi în alb, cu partea superioară de sub streaşină pictată. Pictura bisericii mari: fresca interioară şi cea exterioară care se află de jur-împrejurul pereţilor sub streaşină, este opera pictorului Naum zugravul, din şcoala de la Buzău şi a fost terminată în 26 august 1839. Icoanele împărăteşti de o mare frumuseţe, sunt opera renumitului pictor român Gheorghe Tăttărescu.Catapeteasma din lemn sculptat şi aurit este o remarcabilă operă de artă, realizată în stil baroc de meşteri vienezi, platită la acea vreme cu suma de 600 napoleoni de aur.Pe laturile de sud, est şi nord, biserica e înconjurată de trei corpuri de chilii zidite în 1844 (după cum atestă inscripţia ce însoţeşte icoana Maicii Domnului zugravită pe faţada corpului de sud). Spre vest, în stânga clopotniţei monumentale, se află casa stareţească, construcţie ridicată în 1902, în stilul arhitecturii populare din zonă.

Paraclisul încheie în partea de est corpul nordic al chiliilor. Aici se oficiază slujbele în timpul iernii, întrucât gerul împiedică oficierea slujbelor în biserica mare. Capela în formă de cruce are o turlă deasupra naosului şi poartă hramul  ,,Adormirea Maicii Domnului”. 

Aprobată în 1919, construcţia a fost terminată 8 ani mai târziu sub oblăduirea stareţului Grigore Georgescu, ajutat de călugări şi mai mulţi donatori. 

Clopotniţa, construită o dată cu biserica mare, este decorată cu o amplă reprezentare a Încoronării Fecioarei. Arsă din temelie în septembrie 1957, ea a fost refăcută în 1965. Clopotul cel mare al mănăstirii are o greutate de 443 kg şi este lucrat în atelierele patriarhale de la Plumbuita.

Frumuseţea şi liniştea locului oferă reconfortare duhovnicească credincioşilor care vin aici şi pentru frumuseţea serviciilor religioase. Chiar dacă nu se poate vorbi de un centru cultural de primă însemnătate, prezenţa în biblioteca mănăstirii a numeroase cărţi atestă preocupări culturale menite să menţină trează conştiinţa naţională. Mănăstirea Cheia atrage un mare număr de pelerini, vizitatori români şi străini ale căror aprecieri elogioase îmbogăţesc Cartea de Aur a credinţei neamului.

 Mănăstirea Voroneţ  este cel mai cunoscut aşezământ ortodox din România, fiind situată în satul Voroneţ, în prezent un cartier al oraşului Gura Humorului, judeţul Suceava, aflată în arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor.

Este una dintre cele mai vestite ctitorii ale Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, domnul Moldovei între anii 1457 şi 1504. Înălţată, din 26 mai până în 14 septembrie 1488, Mănăstirea Voroneţ are hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe.

În 1547 i s-a adăugat pridvorul şi i s-a făcut pictura exterioară sub privegherea mitropolitului Grigorie Roşca.
Potrivit tradiţiei, la Voroneţ exista un mic schit de lemn, unde trăia Daniil Sihastrul, cel la care Sfântul Voievod Ştefan cel Mare cerea sfat şi ajutor în momentele de cumpănă. În locul vechiului schit de lemn, Sfântul Ştefan cel Mare a ridicat actuala biserică. În prezent, aici se află o lespede cu inscripţia: "Acest mormânt este al părintelui nostru David, ca schimnic Daniil".

Mănăstirea Voroneţ, "Capelă Sixtină a Orientului", este pictată în întregime şi la exterior cu icoane şi scene ilustrative din Sfânta Scriptură. Pictarea zidurilor exterioare, din temelie până la streaşină, este o lucrare ce a dat edificiului o mare strălucire.
Culoarea predominantă a frescelor este inconfundabilul "albastru de Voroneţ", considerat de specialiştii în arte plastice ca unic în lume şi comparat cu roşul lui Rubens sau verdele lui Veronese.
Pe faţada de vest (peretele apusean al pridvorului închis) se remarcă îndeosebi marea frescă reprezentând "Judecata de Apoi". Pe peretele sudic este pictată pe fond albastru genealogia Mântuitorului Iisus Hristos ("Arborele lui Iesei"). Pe coloane sunt pictaţi şi filosofi greci şi latini, printre care Platon şi Aristotel. În absidele laterale sunt pictate icoane ale mai multor Sfinţi Mucenici şi Sfinţi Părinţi ai Bisericii.

În ceea ce priveşte compoziţia cu "Judecata de Apoi", la Manastirea Voroneţ există o particularitate, această imagine fiind prezentă de altfel în toată lumea creştină. Picturi cu această temă există şi la alte biserici din Nordul Moldovei (Humor, Vatra Moldoviţei, Arbore, Suceviţa etc.) dar nicăieri compoziţia nu are o desfăşurare mai amplă şi mai unitară.

Intensitatea ei dramatică, bogăţia imaginaţiei, elementele de reinterpretare locală şi mai ales preţioasele armonii ale coloritului - în care domină albastrul metalic şi tonurile aurii, care se armonizează cu verdele-închis, roşu-carmin, brun, alb, gri şi negru, fac din "Judecata de Apoi" de la Voroneţ o adevărată capodoperă de valabilitate mondială.
Celebrele culori albastru de Voroneţ, roşu de Humor sau verdele Mănăstirii Arbore au rezistat peste 450 de ani ploilor şi îngheţurilor, secretul fabricării acestora fiind încă necunoscut. Cercetătorii au descoperit că la baza albastrului de Voroneţ stă o rocă albastră numită azurit.

La interior, în naosul bisericii, se află tabloul votiv al ctitorului mănăstirii, Sfântul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, pictat în anul 1496. Acesta este reprezentat, împreună cu doamna Maria-Voichiţa şi moştenitorul tronului, Bogdan, închinând (prin mijlocirea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe) această mănăstire Mântuitorului Iisus Hristos ca mulţumire că l-a sprijinit în lupta împotriva cotropitorilor turci.
În stânga uşii de la intrare este zugrăvit chipul aureolat al Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul. Pe contrafort este pictat Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, patronul Mănăstirii Voroneţ, iar pe primele rânduri ale acestui ansamblu de pictură, sus, "Acatistul Sfântului Nicolae" şi mai jos, "Acatistul Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava".

În pridvor pictura reprezintă calendarul creştin ortodox. Deasupra uşii de la intrare, în pronaos, se află o minunată icoană - "Dulcea îmbrăţişare" şi mai sus inscripţia în piatră ce precizează numele ctitorului şi timpul înălţării mănăstirii.
Biserica Mănăstirii Voroneţ face parte dintre puţinele monumente de arhitectură religioasă din Bucovina care şi-a păstrat forma iniţială. Ea are un plan trilobat, având turla cu boltă deasupra naosului.
Singura excepţie privind forma construcţiei o reprezintă adăugarea unui pridvor, în 1547. Acest pridvor închis reprezintă o soluţie arhitectonică particulară, în cadrul căreia arhitectura este vizibil subordonată decorului pictat, peretele dinspre apus al pridvorului fiind un perete plin, fără nicio deschidere.

Biserica este o construcţie din zid de piatră, gros de peste un metru, în formă de cruce, cu interiorul împărţit în altar, naos, pronaos şi pridvor închis. Altarul este luminat natural de o fereastră mare la răsărit şi câte una mică pe laterale. Catapeteasma bisericii este lucrată din lemn de tisă aurit, uşile împărăteşti fiind o adevărată capodoperă de sculptură în lemn. Naosul, având absidele puţin pronunţate în adâncime, este delimitat de pronaos printr-un zid de peste un metru grosime, care lasă o deschidere cât o uşă obişnuită. Deasupra naosului se află o turlă mare, circulară, luminată de patru ferestre. Pronaosul este luminat de câte o fereastră pe fiecare parte. 

Mănăstirea Voroneţ este împrejmuită de ziduri groase, ca de cetate, acestea neavând totuşi dimensiunile şi masivitatea celor de la mănăstirile Putna, Moldoviţa sau Suceviţa

Articol scris de dodorel62

Mănăstirea Peri Săpânţa este unul dintre cele mai reprezentative lăcăşuri de cult pentru întreaga zonă a Maramureşului.

Este cea mai înaltă biserică de lemn din lume, ceea ce a făcut ca ea să fie înscrisă în Cartea Recordurilor. Fiind amplasată într-un parc dendrologic, într-un spaţiu mirific dintr-o pădure seculară, aceasta se află la numai 800 de metri de graniţa cu Ucraina şi la 25 de km de Negreşti Oaş.

Lăcăşul se remarcă prin turla sa, de o înălţime impresionantă, ce măsoară 78 de metri.  Datorita acestei imense turle, mănăstirea este vizibilă chiar de la 5 km depărtare, fiind o atracţie turistică ce stârneşte interesul turiştilor .

Istoria lăcăşului a început cu mii de ani în urmă, când, în anul 1391, pe vremea voievodului maramureşan Dragoş, a fost ridicat un mic schit de piatră. Mai bine de 300 de ani, această biserică de piatră a fost folosită ca sediu al Episcopiei Române a Maramureşului, fiind ulterior ridicat de către meşterul Ioan Macarie un lăcaş care să servească drept loc de rugăciune pentru comunitatea greco-catolică din împrejurimi.

Mănăstirea Peri ce se găseşte în prezent la Săpânţa a fost ridicată în memoria vechiului lăcaş, distrus în totalitate în anul 1761, de către armata austriacă, pe motivul că locuitorii zonei de aici nu voiau să treacă la religia catolică.

Mănăstrirea Peri a fost înfiinţată în anul 1997, la hotarul satului Săpânţa, din dorinţa de a reînnoda tradiţia istorică a vechii Mănăstiri Sfântul Arhanghel Mihail, din Maramureş, aflată astăzi pe teritoriul Ucrainei.

 Meşterul Ioan Macarie a muncit şase ani la construcţia lăcaşului sfânt. Fiecare lemn folosit în construcţie a fost însemnat cu securea lui Macarie. Meşterul a împărţit biserica în două părţi , una pentru femei şi una pentru bărbaţi. Abia după anul 1800 a fost dărâmat peretele ridicat între naosul şi pronaosul bisericii.

Biserica a fost construită în stil maramureşean fiind placată iniţial cu 8,5 kilograme de aur, iar crucea este înaltă de şapte metri, la rândul ei fiind învelită cu 4 kilograme de aur.

Actuala construcţie a mănăstirii este tipică bisericilor din lemn maramureşene, însă are câteva caracteristici deosebite: pridvor în formă pentagonală, demisol şi un etaj în trei trepte ce ajunge la înălţimea de 56 de metri.

În interiorul mănăstirii se pot observa două rânduri de arcade suprapuse, cu deschideri diferite, ce dau pridvorului o notă aparte.

Manăstirea Săpânţa-Peri şi este un simbol al dârzeniei şi credinţei în Dumnezeu a locuitorilor acestui ţinut străvechi. Acest lăcaş de cult este o mănăstire de maici şi este o destinaţie ce nu trebuie ratată de turiştii veniţi în Maramureş.

Cei ce viziteaza acest lăcaş au de asemenea multe alte obiective turistice ce pot fi vizitate în împrejurimi, unul dintre cele mai cunoscute şi interesante fiind Cimitirul Vesel, ce conţine peste 800 de cruci, făcute din lemn de stejar, pictat şi inscripţionat manual.

MĂNĂSTIRE DE MAICI

ADRESA: Bârsana, jud. Maramureş, România

TELEFON: 0262.331.101

CTITORUL  MANASTIRII : Familia voievodală Dragoş

ANUL ÎNFIINŢĂRII: 1720
HRAMUL  MANASTIRII : Soborul Sfinţilor Apostoli (30 iunie) 

TRASEUL  RUTIER  SPRE  MANASTIRE :

Mănăstirea Bârsana se află la o distanță de:  38 km de Vișeul de Sus,  54 km de Borșa,  22 kmde Sighetu Marmației,  73 km de Baia Mare,  107 km de Bistrița,  180 km de Cluj-Napoca,  370 km deBrașov,  547 km de București.

       Acces rutier: - pe DN18 Sighetu Marmaţiei - Vadu Izei, DJ186 Vadu Izei - Bârsana - Mănăstirea Bârsana;

                              - pe DN17C Bistrița - Năsăud - Săcel, DJ186 Săcel - Dragomirești - Mănăstirea Bârsana;

                        - pe DN17 Vatra Dornei - Iacobeni, DN18 Iacobeni - Borșa - Moisei, DN17C Moisei - Săcel, DJ186Săcel - Dragomirești - Mănăstirea Bârsana.

       Acces feroviar: Cea mai apropiată gară este în Sighetul Marmației de unde se pot lua autobuze spre Bârsana.

    

SPATIU  DE  CAZARE:   

La mănăstirea Bârsana există posibilitatea de cazare, doar pe timp de vară - din luna mai până în septembrie. Alte posibilităţi de cazare sunt, în orice sezon, la Vila Bârsana (lângă mănăstire) sau în împrejurimile comunei Bârsana, la diferite vile şi pensiuni.

REPREZENTATIV  PENTRU  MANASTIRE :

  A fost cea mai înaltă construcţie de lemn din lume la vremea ei, având 57 de metri.

                   A fost reşedinţa Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului în perioada dintre anii 1735 - 1740 când s-a desfiinţat oficial.

                   Termenul  „bârsan” denumeşte un cioban care îşi ţine oile cu lână bogată şi lungă, cuvântul devenind un prenume în timpurile medievale.

ÎN APROPIERE: Mănăstirea Bârsana se află la o distanță de: 40 km de MOCĂNIŢA-Vişeu de Sus, 68 km   de Borșa-Complex turistic, 72 km de Cascada CAILOR. 

 

Asezamantul a fost construit la mijlocul secolului 16 de catre domnii Drăgoşeşti care au mai ctitorit si manastirea de la Peri (Săpânţa de azi). Mănăstirea purta hramul Sf. Nicolae si era una dintre cele mai importante din intreg tinutul Maramureşului.
Biserica Barsana a fost folosită în scopuri monahale până în 1791, când mănăstirea a fost desfiinţată.Mănăstirea Bârsana este reinfiintata in 1993 odata cubinecuvantarea acestui loc de catre PS Justinian Chira - episcop al Maramureşului si Sătmarului. Este inceputa constructia bisericii noi, a altarului de vara, a chiliilor si a paraclisului. Intreg ansamblul este realizat de mesterii din Bârsana. 

La Parul Calugarului, manastirea era foarte izolata, se afla adancita intr-o padure de foioase de pe un deal situat la mare departare de localitate. Accesul la manastire era ingreunat si din cauza raului Iza, peste care nu exista o punte de trecere in apropiere. De aceea, in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, manastirea a fost mutata din Valea Slatinei intr-un loc din dreapta Izei, numit pe atunci Podurile Stramtorii, iar dupa mutarea manastirii in acest loc, platoul a primit numele Podurile Manastirii Barsana

Folosind ca sursa de inspiratie traditia locala, toate cladirile din incinta manastirii sunt executate din lemn de stejar si pietre de rau, fiind ridicate de mesteri din localitate, asigurand astfel continuitatea artei cioplirii si imbinarii lemnului.
Istoricul acestei manastiri incepe cu o sihastrie, care a existat in Valea Slatinei, in locul numit La Parul Calugarului. Este greu de stabilit data la care a luat fiinta aceasta sihastrie, totusi traditia spune ca manastirea din Valea Slatinei a fost "mai veche, mai mare si mai importanta decat cea din Humana".

Viata monahala in sihastria din Valea Slatinei se pierde in negura vremurilor, inceputul ei poate ca a avut loc in secolul al XIII-lea sau in primii ani ai secolului al XIV-lea. Cu timpul, in jurul acestei sihastrii s-au adunat calugari si frati, care si-au facut acolo chilii si biserica de lemn si asa cum s-au petrecut lucrurile cu majoritatea manastirilor de pe teritoriul romanesc, si aici, modesta sihastrie a devenit manastire.

In prezent ansamblul monahal cuprinde: Biserica din lemn in stil maramureşean, Aghiasmatarul, Stăreţia, Altarul de Vară, Casa duhovnicului, Casa artistului, Casa mesterilor, Praznicarul cu trapeza, Muzeul mănăstirii, Turnul Clopotniţa, Poarta maramureşeana de la intrare, Monumentul funerar. Acestea sunt legate printr-o serie de alei care sunt flancate de frumoase aranjamente florale.. 

Mănăstirea Bârsana este una dintre cele mai frumoase si ingrijite mănăstiri din Maramureş, zilnic fiind vizitata de sute de pelerini dar si turisti atat din tara cat si din strainatate. Este cu siguranta un loc care nu trebuie sa lipseasca din nici un itinerar prin Maramureş.

Articol scris de dodorel62