Mănăstirea CerneÈ›i este un aÈ™ezământ monahal aflat în localitatea cu acelaÈ™i nume din judeÈ›ul MehedinÈ›i, în imediata apropiere a municipiului Drobeta Turnu-Severin, la o distanță de doar trei kilometri. Biserica mănăstirii CerneÈ›i, având hramul „Sfânta Treime”, figurează pe noua listă a monumentelor istorice
Prima mențiune a acestei localități este din 27 august 1571; pentru o vreme a fost centrul politico-administrativ al județului Mehedinți, devenită târg, apoi oraș, până în jurul anului 1833, când a pierdut acest statut, iar localitatea a început să decadă. Importanța deosebită pe care a avut-o în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea este reliefată și de faptul că localitatea avea trei biserici, una dintre acestea - Sfânta Treime - fiind mânăstire.
Multă vreme, satul Cerneți a fost pricină de neînțelegeri. Boierii din neamul Buzescu, mănăstirile Govora, Tismana și Cozia au reclamat dreptul lor asupra satului. În vreme ce egumenii și boierii își căutau dreptatea la scaunul Craiovei, domnitorul Mihnea Vodă (1658-1659) a început la Cerneți zidirea unei mănăstiri.
ÃŽn vremea domnitorului Radu Leon (1664-1669), „Căpitănia” existentă la CerneÈ›i contesta drepturile mănăstirii de a încasa veniturile rânduite de Grigore Ghica. SituaÈ›ia a fost îndreptată în timpul lui Duca Vodă (1674-1678), încasarea „vămii căpităneÈ™ti” fiind lăsată din nou mănăstirii. Sub Șerban Cantacuzino, litigiul a reapărut. Mănăstirile Tismana (al cărei metoc era Mănăstirea CerneÈ›i) È™i Govora, prin egumenii Nicodim È™i Paisie, revendicau drepturile asupra satului CerneÈ›i înaintea domnitorului. Disputa dintre cele două mânăstiri continuă È™i pe timpul domnitorului Constantin Brâncoveanu È™i, mai mult, È™i mănăstirea Cozia, care stăpânea moÈ™iile din apropierea CerneÈ›ului (Curila, Gârdanul, MiclăuÈ™eÈ™ti È™i Cârnea), încerca „să se bage peste moÈ™iile CerneÈ›ul, MaloveÈ›ul È™i Medvejdea”.
Istoric și trăsături
Biserica veche a mănăstirii a fost construită în anul 1662 de Grigore Ghica voievod, cu transformări ulterioare între anii 1784-1794. Biserica era fortificată, având un turn clopotniță înalt si masiv, ziduri groase si ferestre de tragere înguste, permițând apărarea din interior. Din ansamblul fostei mănăstiri, se mai păstrează urme din ruinele chiliilor și zidului de incintă.
Mănăstirea Cerneți este cunoscută în istorie și ca așezământ episcopal, atestată ca așezare monahală de călugări, iar ca ultim monah viețuitor este pomenit protosinghelul Ghenadie, plecat la Domnul în anul 1837. Ulterior slujbele în biserica mănăstirii au fost oficiate o de preotul paroh, iar în anul 1970, a fost trecută în patrimoniul muzeului Porțile de Fier, moment în care obiectele de cult au fost duse în depozitul muzeului .
Pisania bisericii, aflată în pronaos, are următorul cuprins: „Această sfântă È™i dumnezeiască biserică unde se cinsteÈ™te È™i se prăznuieÈ™te hramul nedespărÈ›itei Sfinte TroiÈ›e, s-a început din temelie de vejnicul întru pomenire Domnul nostru Ghica Voievod È™i s-au săvârÈ™it de ÃŽnălÈ›atul Domnului nostru Grigore Ghica Voevod la leatu 7171, iar acum în zilele preainălÈ›atului nostru
Situația actuală și starea de conservare
Mănăstirea din satul CerneÈ›i, cu hramul „Sfânta Treime" È™i „Cuvioasa Mare Muceniță Anastasia Romana”, a fost reactivată ca mănăstire de maici în urma È™edinÈ›ei de lucru a Consiliului Eparhial al Episcopiei Severinului È™i Strehaiei, din data 16 decembrie 2004. StareÈ›a mănăstirii este Monahia Murgilă Grigoria . Biserica veche a mănăstirii este într-o stare avansată de degradare, necesitând lucrări urgente de consolidare È™i restaurarea picturii interioare.
Articol scris de dodorel62
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu